Afleveringen
-
În cadrul ediției de pe 18 februarie 2025 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.
Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces prin cancer la nivel global. Deși rata generală a cancerului pulmonar a scăzut în rândul bărbaților în multe țări, aceasta continuă să crească în rândul femeilor.
Această tendință este influențată de schimbările în obiceiurile legate de fumat și de expunerea tot mai mare la poluarea aerului, ambii fiind factori de risc majori. Rezultatele studiului sunt esențiale pentru specialiștii în sănătate publică, care trebuie să implementeze măsuri eficiente de control al consumului de tutun și politici stricte de protecție a mediului pentru a reduce incidența cancerului pulmonar și a îmbunătăți sănătatea populației.
Un nou studiu publicat în The Lancet Respiratory Medicine de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) analizează incidența globală a cancerului pulmonar în 2022, concentrându-se pe patru subtipuri majore: adenocarcinom, carcinom cu celule scuamoase (SCC), carcinom cu celule mici și carcinom cu celule mari.
Cercetarea, bazată pe estimările GLOBOCAN și pe datele anterioare privind incidența cancerului, evidențiază o creștere semnificativă a cazurilor de adenocarcinom, în special în rândul generațiilor mai tinere și al femeilor. Această tendință este atribuită factorilor de risc în evoluție, inclusiv modificărilor în obiceiurile de fumat și expunerii crescute la poluarea aerului.
Mai multe detalii despre subiectele discutate -
▶ Riscul cardiovascular este mai scăzut în diabetul zaharat de tip 1 comparativ cu diabetul de tip 2
▶ Multe boli cronice care apar împreună au factori de risc genetici comuni care pot fi țintiți în strategiile de prevenție și tratament
▶ Datele EKG ar putea fi folosite de AI pentru a identifica îmbătrânirea prematură și declinul cognitiv
▶ Cazurile de adenocarcinom pulmonar, în creștere din cauza poluării aerului
Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
-
În cadrul ediției de pe 11 februarie 2025 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.
Pe 4 februarie 2025, Ziua Mondială a Cancerului ne amintește de necesitatea unor eforturi continue pentru prevenirea, depistarea precoce și tratarea cancerului.
În România, cel mai recent Profil Național privind situația controlului Cancerului 2025, publicat în cadrul Registrului European al Inegalităților în Cancer, evidențiază progresele realizate, dar și provocările persistente în lupta împotriva cancerului.
Deși rata incidenței este ușor sub media UE, ratele mortalității sunt mai ridicate, în special în rândul bărbaților, ceea ce arată dificultăți în îmbunătățirea supraviețuirii pacienților oncologici.
Ziua Mondială a Cancerului este un moment esențial pentru a atrage atenția asupra acestor lacune, pentru a consolida conștientizarea publicului și pentru a sprijini politici naționale mai puternice care să reducă inegalitățile în îngrijirea cancerului.
Potrivit Sistemului European de Informații despre Cancer (ECIS), în 2022, se estimau 100.471 de cazuri noi de cancer în România, cu o incidență mai mare în rândul bărbaților. Deși rata incidenței cancerului este cu 2% mai mică la bărbați și cu 12% mai mică la femei comparativ cu media UE, ratele mortalității spun o altă poveste.
Cancerul este a doua cauză de deces în România, reprezentând 19% din totalul deceselor, iar rata mortalității în rândul bărbaților este cu 10% mai mare decât media UE. Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces oncologic la bărbați, în timp ce cancerul de sân este cel mai frecvent în rândul femeilor.
Mai multe detalii despre subiectele discutate -
▶ România trebuie să accelereze implementarea Planului Național de Control al Cancerului. Noi date OECD arată lacune în prevenție și depistare precoce
▶ Raport OECD privind situația cancerului în UE: ratele de supraviețuire au crescut dar inegalitățile persistă. Participarea la programe de screening, redusă
▶ Testarea ADN-ului liber circulant în cancerul colorectal permite determinarea eficacității intervenției chirurgicale și monitorizarea pacienților
▶ Un plasture cu celule stem ar putea regenera țesutul afectat la persoanele cu insuficiența cardiacă
Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
-
Zijn er afleveringen die ontbreken?
-
În cadrul ediției de pe 17 decembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.
Uniunea Europeană (UE) a făcut un pas decisiv în abordarea bolilor cardiovasculare (BCV), principala cauză de deces pe continent, prin adoptarea Concluziilor Consiliului UE care vizează îmbunătățirea strategiilor pentru sănătatea cardiovasculară.
Cu peste 60 de milioane de europeni care trăiesc cu BCV și 1,7 milioane de decese anuale atribuite acestei afecțiuni, noile recomandări ale Cosniliuliu marchează un moment de referință în politica de sănătate publică. Din punct de vedere economic, BCV impun o povară de 282 miliarde de euro pe an asupra UE, un cost pe care noile măsuri își propun să-l reducă.
Concluziile Consiliului, susținute de Alianța Europeană pentru Sănătatea Cardiovasculară (EACH), pun accent pe prevenție, depistare timpurie, abordări inovatoare în materie de tratament și pe adresarea determinanților socio-economice și de mediu ai sănătății. Noul comisar european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, s-a angajat să transforme aceste rezoluții într-un Plan European de Sănătate Cardiovasculară concret.
Bolile cardiovasculare includ o gamă largă de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge, inclusiv bolile coronariene, accidentele vasculare cerebrale, insuficiența cardiacă și aritmiile.
Deși ratele mortalității din cauza BCV au scăzut în multe state membre ale UE, acestea rămân principala cauză de deces și dizabilitate în regiune. Factori socio-economici, precum nivelul de trai și lipsa accesului la servicii medicale, contribuie la inegalități semnificative în sănătatea cardiovasculară între și în interiorul statelor membre.
Strategia Consiliului recunoaște aceste provocări și își propune să îmbunătățească sănătatea cardiovasculară într-un mod holistic, integrând eforturi din domeniul prevenției, diagnosticului și reabilitării.
Mai multe detalii despre subiectele discutate -
▶ Prevenția bolilor cardiovasculare, o prioritate la nivel european. Noile recomandările ale Consiliului UE pentru sănătatea cardiovasculară
▶ Screeningul pentru cancerul de sân crește supraviețuirea la femeile cu vârste cuprinse între 40-49 de ani
▶ Includerea testării pentru Helicobacter pylori la programele de screening pentru cancerul colorectal crește ratele de participare
▶ Țările cu venituri mici și medii înregistrează o creștere semnificativă a cazurilor de diabet și întâmpină probleme privind accesul la tratament
Ascultă emisiunea pe Radio România Cultural.
-
În cadrul ediției de pe 3 decembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Concluzia unui studiu realizat recent în cadrul Universitatii din Londra, a scos la iveală o realitate alarmantă: 81% dintre videoclipurile de pe TikTok care promovează „vindecări miraculoase” pentru cancer conțin informații false. Studiul subliniază pericolul uriaș pe care această platformă îl reprezintă, mai ales pentru tineri, deoarece ei nu folosesc TikTok doar ca mijloc de divertisment, ci și ca sursă de informații despre sănătate.Un aspect îngrijorător al studiului a fost rolul algoritmului TikTok, care nu doar că favorizează răspândirea dezinformării, dar și încurajează utilizatorii să accepte idei conspiraționiste sau să achiziționeze produse potențial periculoase.Printre lucrurile promovate în videoclipurile analizate s-au numărat uleiul de oregano, sâmburii de caise și produse folosite in deparazitarea câinilor, toate fiind prezentate drept remedii pentru cancer. Aceste produse nu doar că nu sunt eficiente, dar pot afecta semnificativ starea de sănătate.Studiul a fost realizat prin crearea unui cont de TikTok, cu căutarea termenului „leac pentru cancer”. Algoritmul de căutare al platformei a fost setat să recomande videoclipuri suplimentare. Pe parcursul lunilor aprilie și mai 2024, au fost colectate și analizate cele mai vizionate 50 de videoclipuri afișate săptămânal pe pagina de recomandări.
Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ Răspândirea dezinformării despre tratamentele pentru cancer prin intermediul aplicatiei TikTok poate reprezenta un pericol ascuns pentru tineri▶ Pacienții cu boală coronariană care răspund la tratamentul cu inhibitori PCSK9 ar putea fi identificați prin evaluarea biomarkerilor transcriptomici▶ Accelerarea transformării digitale a sănătății în Europa: cum au progresat Statele Membre în ultimii 2 ani?
-
În cadrul ediției de pe 19 noiembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.
Oamenii de știință de la Imperial College London și Imperial College Healthcare NHS Trust au dezvoltat o platformă bazată pe inteligență artificială care poate determina riscul de afecțiuni cardiovasculare și de deces, cu o acuratețe superioară metodelor tradiționale de evaluare a riscului.
Modelul analizează rezultatele EKG ale pacienților, diferențiază între trei dintre cele mai comune BCV (boala cardiovasculară aterosclerotică, aritmia ventriculară, insuficiența cardiacă) și estimează riscul de deces atât din cauză cardiovasculară cât și din orice altă cauză.
În urma testelor, AIRE (AI-ECG risk estimation) a putut prezice cu acuratețe cazurile de insuficiență cardiacă în rândul persoanelor fără istoric personal sau familial de boli cardiovasculare.
În ceea ce privește mortalitatea, instrumentul digital a identificat corect, în 78% de cazuri, riscul de deces la 10 ani de la realizarea unui EKG. Performanțele AIRE se păstrează și atunci când se folosesc înregistrări EKG cu o singură deviație, fapt care oferă platformei aplicabilitate și în monitorizarea la distanță, nu numai în contexte clinice.
Mai multe detalii despre subiectele discutate -
▶ Reducerea aportului de zahăr în primele 1000 de zile de viață scade cu până la 35% riscul de diabet zaharat și hipertensiune arterială
▶ Riscul cardiovascular poate fi evaluat mai precis prin folosirea inteligenței artificiale pentru interpretarea înregistrărilor EKG
▶ Testarea farmacogenetică ar putea fi utilă pentru majoritatea pacienților cu cancer
▶ Pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular la risc de recidivă după intervenția chirurgicală, depistați precoce prin testarea ADN-ului tumoral circulant
-
În cadrul ediției de pe 5 noiembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Buffalo (UB) și Jackson Laboratory (JAX) aduce informații despre modul în care omul s-a adaptat la o dietă bogată în carbohidrați. Studiul, publicat în ediția din 17 octombrie a revistei Science, arată că gena responsabilă pentru descompunerea amidonului, cunoscută sub numele de gena amilazei salivare (AMY1), a suferit modificări cu mai mult de 800.000 de ani în urmă, cu mult înainte de apariția agriculturii.Aceste descoperiri nu doar că urmăresc istoria evolutivă a genei AMY1, ci sugerează și că variațiile în numărul de copii ale acestei gene joacă în continuare un rol semnificativ în eficiența cu care oamenii digeră alimentele bogate în amidon în prezent. Cercetarea subliniază modul în care aceste adaptări genetice le-au permis neanderthalienilor și denisovanilor să consume cantități semnificative de amidon, chiar înainte de dezvoltarea agriculturii.Gena AMY1 joacă un rol esențial în digestie, producând amilaza, o enzimă care începe descompunerea amidonului în glucoză încă din gură. Acest prim pas este esențial pentru metabolizarea alimentelor bogate în amidon, cum ar fi pâinea și pastele. Conform studiului, numărul de copii ale genei AMY1 pe care o persoană le deține este direct legat de cantitatea de amilază pe care o poate produce, ceea ce afectează cât de eficient digeră amidonul.
Cercetarea marchează un progres major în înțelegerea cronologiei duplicărilor genei AMY1, grație utilizării unor tehnici avansate de cartografiere genomică. Metodele tradiționale de secvențiere, care deseori întâmpină dificultăți în a distinge între copii aproape identice ale genei, au fost înlocuite de cartografierea genomică optică și secvențierea de lungă citire, permițând cercetătorilor să studieze gena AMY1 la un nivel de detaliu fără precedent.
Mai multe detalii despre subiectele discutate - ▶ PREMIERĂ: primul caz de diabet zaharat de tip 1 vindecat prin transplant autolog de celule stem▶ Reducerea deceselor premature cu 50% până în 2050: investiții în sănătate și creșterea taxării industriei tutunului▶ Inteligența artificială ar putea fi utilizată pentru diagnosticul de precizie al diabetului zaharat prin examinarea retinei▶ De ce ne plac carbohidrații? Noi date despre influența moștenirii genetice asupra preferințelor alimentare
-
În cadrul ediției de pe 29 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.
Conform rezultatelor unui studiu în care au fost incluse 2300 de femei cu vârste între 24 și 65 de ani, 85% dintre acestea au apreciat posibilitatea de a alege auto-prelevarea probelor, iar 72% dintre ele au afirmat că această opțiune ar îmbunătăți experiența de screening. Aproximativ 69% dintre participante au declarat că, dacă ar avea opțiunea, ar alege să realizeze auto-prelevarea acasă pentru testele viitoare.
Cu toate acestea, o parte dintre femei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea de a trebui să aleagă între cele două metode: 23% au considerat că ar fi dificil să facă o astfel de alegere, 15% și-au exprimat îngrijorarea față de acest proces decizional, iar aproape jumătate dintre femei (48%) au declarat că ar prefera să primească o recomandare din partea unui specialist în loc să ia decizia pe cont propriu. Acest studiu urmărește să evalueze impactul alegerii asupra ratei de participare și preferințele femeilor care participă în mod regulat la screening.
Autorii studiului subliniază necesitatea urgentă de a explora și evalua modalități eficiente de a oferi această alegere, asigurându-se că mesajele transmise sunt clare și accesibile pentru toate femeile, în special în cadrul unor viitoare implementări ale auto-prelevării pentru HPV.
Unul dintre principalele motive pentru care femeile preferă auto-prelevarea este faptul că o pot efectua acasă, evitând disconfortul și potențiala jenă asociată cu examinarea realizată de un doctor. Acest aspect este important mai ales pentru femeile mai în vârstă, deoarece pentru ele examinarea cu speculum pot fi mai dureroase, în special după menopauză.
Mai multe detalii despre subiectele discutate -
▶ UK: primii nou-născuți primesc testarea prin secvențierea întregului genom pentru screeningul a 200 de boli rare
▶ Raport OMS: Prin îmbunătățirea serviciilor de medicină digitală pot fi prevenite milioane de decese cauzate de bolile netransmisibile
▶ Ratele de participare la screeningul HPV ar putea crește semnificativ prin opțiunea de auto-prelevare a probelor la domiciliu
▶ Tumorile colorectale ar putea fi reclasificate în funcție de profilul metabolomic
-
În cadrul ediției de pe 22 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți din domeniul sănătății.
Cercetătorii de la Beth Israel Deaconess Medical Center au identificat patru profiluri moleculare distincte ale bolii Alzheimer (AD) folosind o abordare cross-omics.
Studiul, publicat în PLOS BIOLOGY, a relevat că unul dintre aceste profiluri este asociat cu o funcție cognitivă mai slabă și caracteristici neuropatologice mai severe. Utilizând tehnici de învățare automată pentru a integra date transcriptomice, proteomice, metabolomice și lipidomice de mare capacitate, această abordare a dezvăluit perspective moleculare noi asupra AD.
AD este o tulburare neurodegenerativă complexă, caracterizată de plăci amiloide (Aβ), ghemuri neurofibrilare (NFT), neuroinflamație și pierderea sinaptică și neuronală. Există traiectorii distincte ale patologiei proteinei tau și atrofiei cerebrale, asociate cu multiple caracteristici clinice și patologice ale AD.
Cercetătorii au examinat anterior date moleculare provenite din analiza creierului pacienților cu AD și al indivizilor sănătoși, utilizând separat diferite tipuri de analize omice, cum ar fi transcriptomica, proteomica, metabolomica și analiza la nivel de celulă unică.
Ei sugerează că, prin combinarea acestor diferite tipuri de date moleculare, pot fi descoperite noi mecansime biologice și schimbări ale căilor moleculare care nu ar fi observate dacă s-ar folosi doar un singur tip de analiză omică. Practic, integrarea mai multor surse de date poate oferi o înțelegere mai completă și mai detaliată a acestei afecțiuni.
Mai multe detalii despre subiectele discutate -
▶ Riscul crescut de cancer de sân și ovar, asociat cu mii de mutații ale genei RAD51C
▶ Patru tipuri noi de boală Alzheimer, identificate prin analiză multiomică
▶ Expunerea la radon ar putea crește riscul de leucemie la copii, chiar și la niveluri scăzute
▶ Interzicerea vânzării de tutun la tineri ar putea preveni 1,2 milioane de decese până în 2095
-
În cadrul ediției de pe 01 octombrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
Riscul de apariție a aterosclerozei se manifestă precoce faţă de ceea ce se credea până în prezent, fiind importantă menţinerea nivelului colesterolului în limite normale încă din tinereţe, conform unui nou studiu publicat în Nature, care a avut loc în cadrul Universităţii din Cambridge.
Colesterolul crescut la o vârstă mai fragedă, mai ales dacă prezintă niveluri fluctuante, poate fi chiar mai dăunător decât hipercolesterolemia care apare mai târziu în viaţă.
Rezultatele noului studiu demonstrează, totodată, că persoanele care obţin valori normale ale colesterolului sub terapia hipolipemiantă, spre exemplu cu statine, trebuie să continue utilizarea tratamentului, deoarece întreruperea sa asociază creşterea riscului de ateroscleroză.
Nivelurile fluctuante ale colesterolului produc cele mai importante modificări aterosclerotice.
Ateroscleroza presupune rigidizarea şi îngustarea vaselor de sânge, prin acumularea plăcilor aterosclerotice, care conţin colesterol, alte lipide, calciu şi diverşi compuşi.
Tradiţional, ateroscleroza este asociată cu înaintarea în vârstă, motiv pentru care majoritatea programelor de screening vizează predominant persoanele în vârstă de minim 50 de ani, cu hipercolesterolemie.
Mai multe detalii despre subiectele discutate -
▶ Reducerea timpilor de aşteptare în departamentul de urgenţă cu ajutorul unui test point-of-care pentru infarctul miocardic
▶ Riscul de boli cardiovasculare la femei ar putea fi depistat precoce prin testarea a 3 biomarkeri esențiali: LDL colesterol, lipoproteina(a) și proteina C-reactivă
▶ Poluarea aerului determină de patru ori mai multe decese cauzate de afecțiuni cardiovasculare în Europa decât în SUA
▶ Colesterolul crescut la o vârstă fragedă, mai ales dacă prezintă niveluri fluctuante, mai dăunător decât hipercolesterolemia care apare mai târziu în viaţă
-
În cadrul ediției de pe 24 septembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
Există o corelație semnificativă între xylitol, un substituent al zahărului foarte răspândit în întreaga lume și o incidență crescută a afecțiunilor cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accidente vasculare cerebrale (AVC). Această descoperire evidențiază necesitatea desfășurării de cercetări extinse în vederea evaluării pe termen lung a siguranței xylitolului și a altor substituenți ai zahărului.
Xylitolul, un îndulcitor fără calorii, este utilizat frecvent în bomboane fără zahăr, gume de mestecat, produse de patiserie și produse de îngrijire orală, precum pasta de dinți. În ultimul deceniu, popularitatea substituenților zahărului a crescut, aceștia fiind promovați ca alternative sănătoase pentru gestionarea obezității și diabetului. Cu toate acestea, riscurile asociate cu aceste substanțe nu au fost analizate mai detaliat.
Mai multe detalii despre subiectele discutate -
▶ Consumul excesiv de xylitol, un înlocuitor al zahărului, crește riscul de boli cardiovasculare
▶ Deși a crescut accesul la testarea biomarkerilor în cancerul pulmonar, pacienții încă sunt tratați înainte de primirea rezultatelor
▶ Remodelarea țesutului mamar în timpul ciclului menstrual influențează dezvoltarea cancerului de sân
▶ Supraviețuire prelungită în cancerele de origine primară necunoscută prin alegerea terapiei în funcție de profilul de expresie genică
-
În cadrul ediției de pe 17 septembrie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
▶ OMS lansează primul ghid global pentru investigarea originii agenților patogeni și prevenirea epidemiilor și pandemiilor
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cu sprijinul Grupului Consultativ Științific pentru Originea Patogenilor Noi (SAGO), a lansat un cadru global pentru a ajuta țările să investigheze originile patogenilor noi și a celor re-emergenți. Scopul este de a consolida capacitățile globale pentru a identifica sursele noilor patogeni, a preveni viitoarele epidemii și a îmbunătăți răspunsul la amenințările pentru sănătate.
▶ Tehnologia de tip wearable ar trebui utilizată de rutină în strategiile pentru depistarea timpurie a fibrilației atriale și a COVID-19
Tehnologia purtabilă, precum Fitbit, Apple Watch și inelul Oura, devine din ce în ce mai populară, însă potențialul său depășește monitorizarea activității fizice. Un nou studiu realizat de Universitatea din Australia de Sud relevă că aceste dispozitive ar putea juca un rol mai mare în detectarea timpurie a bolilor, în special a fibrilației atriale și a COVID-19. Echipa de cercetare a analizat 28 de studii care au implicat 1,2 milioane de participanți și au arătat că brățările fitness au identificat cu acuratețe COVID-19 în 88% din cazuri, fibrilația atrială în 87%, aducând încă un argument pentru beneficiile folosirii datelor provenite din dispozitivele de monitorizare a sănătății în timp real.
▶ Riscul de obezitate, influențat de determinanții sociali și structurali ai sănătății
Factorii sociali și structurali sunt determinanți ai diferențelor observate în ratele obezității între diferitele grupuri rasiale și etnice. Realizat de o echipă interdisciplinară de la Colegiul de Sănătate Publică al Universității George Mason, cercetarea subliniază modul în care acești factori afectează în mod disproporționat adulții din diferite grupuri etnice din SUA care se confruntă cu rate semnificativ mai mari de obezitate comparativ cu adulții albi. De asemenea, persoanele cu venituri mai mici sunt mai expuse riscului de obezitate, evidențiind o legătură puternică între statutul socio-economic și rezultatele asupra sănătății.
Mai multe detalii - subiectele discutate.
Ascultă emisiunea Știința360 în fiecare marți la ora 14:00, pe Radio România Cultural.
-
Urmându-și traseul și eforturile de prevenire a cancerului în România, caravana Misiunii UE privind Cancerul a trecut prin Lerești, Argeș, unde se implementează Living Lab-ul românesc al proiectului 4P-CAN, susținut prin programul Orizont Europa.
Pe parcursul a patru ani, organizațiile participante și-au propus să identifice barierele din calea adoptării măsurilor de prevenție primară a cancerului prin studierea factorilor de risc din Codul European împotriva Cancerului, lansat în urmă cu mai bine de 30 de ani de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – IARC, unul dintre partenerii cheie ai proiectului.
Fumatul, de exemplu, este unul dintre cei mai mari factori de risc pentru cancer și este responsabil pentru milioane de decese anual. Renunțarea la fumat și evitarea expunerii la fumatul pasiv sunt măsuri cheie pentru reducerea riscului. De asemenea, consumul de alcool este legat de șapte tipuri de cancer, iar evitarea acestuia poate preveni un număr semnificativ de cazuri.
În plus, menținerea unei greutăți corporale sănătoase, prin dietă echilibrată și activitate fizică regulată, poate reduce riscul de cancer legat de obezitate. Vaccinarea împotriva infecțiilor, cum ar fi hepatita și HPV, joacă, de asemenea, un rol important în prevenirea cancerului.
Un alt aspect crucial al prevenției este conștientizarea și evitarea expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă și în mediul înconjurător. Utilizarea echipamentului de protecție și adoptarea unor măsuri adecvate de siguranță pot preveni cancerele legate de expunerea la substanțe periculoase. De asemenea, protecția împotriva radiațiilor, în special a radiațiilor UV, prin utilizarea de creme de protecție solară și îmbrăcăminte adecvată, este esențială pentru prevenirea cancerului de piele.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ A început turneul autobuzului Misiunii UE pentru Cancer – sosește în Lerești, Argeș, la finalul lunii august
▶ Caravana Misiunii UE privind Cancerul, la Lerești – cum prevenim printr-un stil de viață sănătos
▶ Caravana Misiunii UE privind Cancerul: ce este screening-ul oncologic?
-
În cadrul ediției de pe 4 iunie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) este o măsură eficientă pentru prevenirea infecțiilor HPV și a cancerelor asociate, iar o nouă analiză prezentată la Întâlnirea Anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) din 2024 reprezintă un nou argument asupra vaccinării extinse a populației masculine.
Bărbații care au primit vaccinul HPV au avut un risc cu 54% mai mic de toate cancerele asociate HPV și un risc cu 56% mai mic de cancer de cap și gât, comparativ cu cei nevaccinați.
Datele confirmă reducerea semnificativă a riscului de cancer, în special a cancerului de col uterin și a cancerului de cap și gât, pentru bărbații și femeile care primesc vaccinul HPV.
Femeile vaccinate împotriva HPV au prezentat o reducere de 27% a riscului de toate cancerele asociate HPV și o reducere de 54% a riscului de cancer de col uterin. În plus, femeile vaccinate au avut o probabilitate semnificativ mai mică de a dezvolta leziuni intraepiteliale scuamoase de grad înalt, carcinom in situ de col uterin și rezultate anormale ale testului Papanicolau.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ O nouă definiție a obezității la persoanele de peste 40 de ani: valoarea prag a IMC ar trebui scăzută la 27 kg/m²
▶ Vaccinarea HPV la băieți reduce riscul de cancer de cap și gât cu peste 50%
▶ Un vaccin universal împotriva gripei, eficient contra tuturor variantelor, ar putea fi dezvoltat prin tehnologia ARNm
▶ Supraviețuitoarele cancerului de sân BRCA 1/2 pot utiliza tehnici de reproducere asistată în siguranță
-
În cadrul ediției de pe 28 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
PheNet este un algoritm de învățare automată care poate identifica pacienții cu imunodeficiențe comune variabile (CVID), pe baza informațiilor provenite din dosarele medicale electronice ale acestora.
Din cauza eterogenității fenotipurilor CVID, pot trece oriunde între 5 și 15 ani de la apariția primelor simptome și până la diagnosticarea corectă a unei boli din această categorie. PheNet încearcă să adreseze acest dezavantaj, putând scădea timpul de diagnostic cu cel puțin un an.
Algoritmul de inteligență artificială filtrează datele medicale din dosarele electronice ale pacienților, identificând anumite tipare fenotipice corespunzătoare unui diagnostic de CVID, și clasifică ulterior persoanele în funcție de riscul de a prezenta o boală rară.
Testele efectuate au demonstrat că PheNet poate depista corect mai mult de jumătate din pacienții cu CVID, cu cel puțin un an înainte de diagnosticul oficial. Rezultatele studiului sunt publicate în jurnalul Science Translational Medicine.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Un algoritm AI identifică rapid pacienții cu boli rare nediagnosticate pe baza dosarelor medicale electronice
▶ Poluarea aerului, factor de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal prin modificări epigenetice
▶ Diabetul zaharat, poluarea și alcoolul, principalii factori de risc modificabili pentru boala Alzheimer
▶ Reacţiile adverse la imunoterapie pot fi evitate la pacientele cu cancer de sân triplu negativ prin utilizarea testului genetic ImPrint
-
În cadrul ediției de pe 14 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Durata vieții umane este influențată atât de factorii genetici, cât și de cei legați de stilul de viață.
Deși longevitatea este asociată și cu o componentă genetică, aceasta poate fi afectată și de comportamente modificabile ale stilului de viață. Cu toate acestea, înțelegerea deplină a modului în care un stil de viață sănătos poate contracara riscurile genetice implicate în determinarea duratei vieții a fost limitată până acum.
Într-un studiu publicat în BMJ Evidence-Based Medicine a fost evaluat riscul de mortalitate asociat unui anumit stil de viață și factorilor genetici, investigând modul în care aceștia interacționează pentru a influența longevitatea.
Concluzia studiului a fost că un stil de viață sănătos poate avea un impact semnificativ asupra riscului de mortalitate, chiar și în cazul indivizilor cu o predispoziție genetică pentru o durată de viață mai scurtă sau moarte prematură. Cercetătorii au subliniat importanța stilului de viață, mai ales oprirea fumatului, activitatea fizică, somnul suficient și dieta în prelungirea speranței de viață.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Pandemia COVID-19, direct legată de creșterea ratelor de obezitate la copii. Nevoie de măsuri urgente
▶ Adolescenții consumă mai multe alimente ultraprocesate în timpul folosirii dispozitivelor electronice
▶ Un stil de viață sănătos scade riscul decesului prematur cu până la 60%, chiar dacă există predispoziție genetică
▶ O săptămână de pauză de la social media crește stima de sine la femeile tinere
-
În cadrul ediției de pe 7 mai 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Cercetătorii de la Stanford Medicine au dezvoltat în cadrul unui studiu publicat în PNAS un algoritm pe bază de inteligență artificială care a putut diferenția scanările RMN cerebrale ale bărbaților de cele care aparțineau femeilor.
Prin înțelegerea mai profundă a diferențelor substanței cerebrale în funcție de sex se poate ajunge la o cunoaștere complexă a comportamentului uman, dar și a patologiei psihiatrice.
Ei au descoperit că punctele cheie care au ajutat cel mai mult modelul să distingă între activitatea cerebrală a unei persoane de sex masculin și cea al unei persoane de sex feminin includ rețeaua implicită, un sistem cerebral care ajută la procesarea informațiilor autoreferențiale, împreună cu rețelele striate și limbice, implicate în procesele de învățare și de răspuns la recompense.
Sexul are un rol crucial în organizarea funcțiilor cerebrale, cu un impact semnificativ asupra apariției biomarkerilor specifici genului, mai ales în afectări neurologice sau psihiatrice, cum ar fi autismul, deficitul de atenție, depresia, adicțiile, schizofrenia și boala Parkinson.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Un vaccin terapeutic personalizat ARNm scade riscul de recidivă în cancerul pancreatic
▶ O singură doză din terapia ARN, zilebesiran, scade tensiunea arterială pentru 6 luni la pacienții care nu răspund la tratamentul standard
▶ Screeningul prin PSA are un impact redus asupra ratelor de mortalitate în cancerul de prostată
▶ De ce bolile psihiatrice se manifestă diferit la femei și la bărbați? Un algoritm AI identifică diferențele cerebrale
-
În cadrul ediției de pe 30 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Într-un nou studiu publicat în NEJM, s-au identificat urme de microplastic și nanoplastic la peste jumătate din cazurile de plăci aterosclerotice carotidiene. La acești pacienți s-a observat un risc de 4,5 ori mai mare de evenimente adverse cardiovasculare.
Particulele de plastic din mediu pot fi inhalate sau introduse în organism prin alimente. Acestea conțin mii de aditivi chimici, dintre care mulți sunt toxici, incluzând carcinogeni, neurotoxice și perturbatori endocrini care afectează metabolismul lipidic și pot crește riscul de diabet, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.
Din cei 257 de pacienți care au urmat procedura de endarterectomie carotidiană (îndepărtarea plăcii de aterom din carotide), 58% aveau urme de microplastic sau nanoplastic la nivelul plăcii de aterom.
Acesta este primul studiu care arată că particulele de plastic sunt prezente în plăcile de aterom. Autorii au explicat că rezultatele demonstrează că expunerea la poluanți de tipul microplasticelor poate fi considerată un nou factor de risc pentru bolile cardiovasculare.
▶ Expunerea la microplasticul din mediu crește riscul de boli cardiovasculare
▶ Starea sănătății metabolice înainte de vaccinare influențează eficacitatea răspunsului imun antigripal
▶ Screeningul prin secvențierea exomului oamenilor sănătoși identifică mutații acționabile clinic
▶ Începem să prioritizăm stilul de viață sănătos după 40 de ani. Cum este influențat de personalitate și factori sociali?
-
În cadrul ediției de pe 23 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Incidența accidentului vascular este într-o continuă creștere în rândul persoanelor sub 55 de ani, mai ales în țările dezvoltate. Această observație a fost atribuită factorilor de risc tradiționali asociați accidentului vascular care apare la persoanele mai în vârstă, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, obezitatea, fumatul și boala arterială coronariană.
În ciuda acestei asocieri, a fost observată o creștere a evenimentelor vasculare cerebrale în lipsa acestor factori de risc, mai ales la femeile care nu suferă de diabet zaharat sau hipertensiune arterială.
Într-un studiu publicat în Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes, cercetătorii au ajuns la concluzia că există și alți factori de risc implicați în producerea accidentelor vasculare, pe lângă cele cunoscute, cum ar fi migrena, bolile autoimune și trombofilia, mai ales în rândul persoanelor cu vârsta sub 35 de ani.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Cancerul de prostată este mai agresiv la anumite grupuri etnice. Biomarkerii proteogenomici indică riscul de recurență și tratamentul țintit
▶ Terapia genică pentru hemofilia B: 96% din pacienți pot renunța la tratamentul de substituție cu factor IX după 2 ani
▶ Migrena, cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral la persoanele tinere
▶ Problemele de neurodezvoltare ar putea fi anticipate prin modelarea microbiotei bebelușilor cu ajutorul Digital Twins
-
În cadrul ediției de pe 16 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Dieta mediteraneană a fost recunoscută de UNESCO în 2020 drept patrimoniu cultural intangibil al umanităţii, fiind asociată cu efecte protective faţă de numeroase afecţiuni care determină milioane de cazuri şi decese la nivel mondial, precum diabetul zaharat, obezitatea, bolile cardiovasculare şi cancerul. Majoritatea studiilor care au investigat modul în care dieta mediteraneană influenţează în sens pozitiv sănătatea s-au focusat pe aportul crescut de fructe, legume, ulei de măsline şi cereale.
Un nou review publicat în Journal of Translational Medicine arată că nu doar clasele de alimente contribuie la beneficiile dietei mediteraneene asupra sănătăţii, ci şi metodele de producţie, procesare şi conservare a alimentelor, mediul din care provin acestea, dar şi de obiceiurile alimentare şi non-alimentare şi stilul de viaţă al consumatorilor.
Pe baza datelor despre impactul dietei mediteraneene și a stilului de viață mediteraneean asupra sănătății poate fi definit un model „planetarian” , care să introducă niște principii de viață sănătoase și pentru populațiile din afara zonei Mediteranei.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ OMS lansează SARAH, asistentul virtual bazat pe AI care oferă informații corecte și personalizate despre sănătate
▶ Dieta mediteraneană, model pentru un stil de viață sănătos: dincolo de categoriile de alimente, beneficiile sunt date și de factorii culturali și de mediu
▶ Consumul ridicat de zahăr zilnic crește cu până la 30% riscul de a dezvolta depresie
▶ Folosirea dominantă a mâinii stângi, asociată cu variante genetice rare. Cum influențează riscul de boli neurologice?
-
În cadrul ediției de pe 9 aprilie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.
Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Datele despre aspectul clădirilor, spațiile verzi, trotuarele sau străzile, obținute din Google Street View pot indica noi tipuri de factori care contribuie la riscul de boală coronariană. Studiul, publicat în European Heart Journal, a arătat că factorii mediului urban pot explica 63% din variația riscului de boală coronariană între diferite regiuni ale orașelor.
Boala coronariană este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară la nivel mondial și este, în general, cauzată de formarea unor plăci de aterom la nivelul arterelor coronare, fapt ce limitează în timp fluxul de sânge de la nivelul inimii.
Echipa de cercetare de la Universitatea Case Western Reserve, Ohio, a analizat peste jumătate de milion de imagini ale Google Street View din șapte orașe americane și a colectat date despre ratele de boală coronariană din regiunile respective.
Utilizând o abordare bazată pe inteligență artificială (rețea neuronală convoluțională), au descoperit faptul că anumite caracteristici ale mediului construit pot oferi indicii importante despre riscul de boală coronariană în diferitele zone urbane. S-a constatat că spațiile verzi și drumurile pietonale sunt asociate cu un risc mai scăzut de boală coronariană, în timp ce străzile nepavate sunt asociate cu un risc mai mare.
Mai multe detalii despre subiectele discutate:
▶ Primul ceas inteligent care realizează imagini ale vaselor de sânge în timp real și monitorizează indicatori hemodinamici în afara spitalului
▶ Google Street View poate contribui la evaluarea riscului de boală coronariană pe baza cartierului în care locuiești
▶ Toate cazurile de cancere solide pediatrice ar trebui testate prin secvențierea întregului genom
▶ Scorurile de risc poligenic ar trebui incluse în programele de screening pentru cancerul de sân
- Laat meer zien
