Afleveringen
-
Știi senzația aceea plăcută pe care o ai când ajungi într-o pădure sau la marginea unui oraș mare? Pare că e mai... răcoare și părinții îți spun că ați ajuns la aer curat. Ei bine, pentru a putea respira, e important ca aerul din jurul nostru să fie curat.
O parte din poluarea aerului are legătură cu diverse cauze naturale, cum ar fi praful, însă oamenii sunt primii vinovați din cauza industriei și a vehiculelor. De exemplu, fabricile afectează mediul prin arderea substanțelor și evaporarea fumului în aer.
-
Zijn er afleveringen die ontbreken?
-
A fost odată ca niciodată, într-o căsuță mică de la marginea pădurii, un cuplu de oameni simpli și buni, care își doreau din tot sufletul un copil. În fiecare zi se rugau:
— Să fie chiar și cât un deget, numai copil să fie!
Și, ca prin minune, dorința li s-a împlinit. Li s-a născut un băiețel, mic, mic de tot — nici cât degetul unui om mare. Așa că i-au pus numele… Tom Degețel.
Deși era mic, Tom era isteț și curajos. Nu se temea de nimic și își dorea, mai presus de toate, să-și ajute părinții și să vadă lumea.
-
A fost odată ca niciodată, într-un regat îndepărtat, un negustor bun și cinstit care avea o fiică blândă pe nume Bella. Toată lumea o iubea pentru inima ei mare!
Într-o zi, negustorul a plecat într-o călătorie lungă.
Ce ai vrea să îți aduc la întoarcere, draga mea? Doar un trandafir roșu. -
A fost odată, departe, într-un colț tainic al oceanului, un regat de lumină și coral, locuit de sirene cu glasuri vrăjite și ființe ale adâncurilor, purtate de curenți ca de vis. Peste aceste ape domnea Regele Triton, puternic și mândru, stăpânul mărilor. Dintre toate fiicele sale, cea mai mică era Ariel — visătoare, curajoasă, cu păr roșu ca apusul și ochi curioși ca zarea.
Dar Ariel era altfel. În timp ce surorile ei erau mulțumite cu viața din adâncuri și seratele muzicale ale palatului, ea visa la lumea de deasupra: la oameni, la cer, la pașii care ating pământul.
-
Într-o casă primitoare, pe o stradă liniștită, trăia o cățelușă cu ochi blânzi și blană mătăsoasă. Numele ei era Lady — sau Doamna, cum îi spunea cu drag familia. Fusese oferită în dar de Crăciun și, de atunci, era răsfățata casei.
Lady dormea pe perne moi, purta o zgardă de piele cu medalion de aur și era convinsă că lumea e un loc sigur, plin de iubire și… mâncare bună.
-
Într-o vilă impunătoare dintr-un colț liniștit al Parisului, cu obloane verzi și pereți îmbrăcați în iedera verii, locuiește Madame Adelaide Bonfamille. Este o doamnă rafinată, trecută prin viață cu grație, care își petrece zilele alături de patru pisici adorabile.
-
Londra. Un oraș aglomerat, cu taxiuri care claxonează, ceainării cu ferestre aburite și parcuri verzi, unde câinii își plimbă mai degrabă stăpânii și nu invers. Într-un apartament cochet, pe o stradă liniștită, trăiesc Roger, un compozitor tânăr și visător, și Pongo, dalmațianul său loial și isteț.
-
Dacă părinții tăi lucrează într-o clădire cu birouri, sigur știi că au nevoie inclusiv de imprimante și hârtie pentru a-și desfășura activitatea. Acest lucru nu e rău, atâta timp cât oamenii folosesc resursele cu atenție.
Clădirile de birouri consumă cantități semnificative de resurse – hârtie, energie, cartușe de imprimantă, iar impactul acestui consum asupra mediului este uriaș. Fără măsuri concrete, aceste spații devin surse majore de poluare.
Repetăm câteva idei simple pe care le învățăm de la cei trei prieteni din povestea următoare?
-
Economia circulară ne învață că nimic nu trebuie să fie risipit. Totul poate fi folosit din nou, reparat sau reciclat. Dacă învățăm să avem grijă de resursele noastre, putem crea o lume mai bună – pentru oameni, pentru natură și pentru viitor.
-
Pământul există de milioane de ani, însă acum a cam dat de necaz din pricina poluării și a creșterii explozive a populației. Viața depinde de ciclurile naturii. Apa, de exemplu, se evaporă și e purtată de curenți, unde se transformă în ploaie sau zăpadă. Dacă ea se amestecă cu substanțe dăunătoare poate să distrugă ecosisteme întregi. Râurile se varsă în mări și oceane, deci obiectele aruncate într-un loc pot să fie transportate la mare distanță. Apa este doar un exemplu, dar trebuie să știți că pe Pământul totul este conectat. Ce faci acasă poate avea impact asupra planetei, așa că fii eco-aware și nu lăsa lucrurile la întâmplare. Nu uita de cei 3 R: redu, refolosește, reciclează, iar Planeta va fi verde și curată, iar tu vei crește frumos odată cu ea.
-
Într-o zi călduroasă, într-o pădure liniștită, un leu mare și puternic dormea sub umbra unui copac. Sforăia ușor, cu capul lui greu sprijinit pe labele din față.
Dintr-o dată, un șoricel mititel, curios și cam speriat, alergă chiar peste nasul leului!
– Oh, nu! gâfâi șoricelul, oprindu-se brusc. Ce-am făcut?!
Leul s-a trezit și a ridicat încet capul. Cu o mișcare rapidă, a pus laba peste șoricel și a mormăit furios:
– Cine m-a trezit?! Cine îndrăznește să-mi tulbure somnul?!
-
A fost odată o cioară curioasă care, într-o zi, ajunse într-o fermă și zări în fața ei doi păuni falnici, cu pene strălucitoare și cozi colorate ca un curcubeu.
— Vai, ce frumusețe! — șopti cioara cu ochii mari. — N-am mai văzut niciodată pene așa de minunate!
Se apropie sfioasă și întrebă:
— Ce păsări sunteți voi, de arătați ca niște bijuterii?
Unul dintre păuni își desfăcu coada impunătoare și răspunse cu mândrie:
— Suntem păuni! Așa ne-a lăsat natura, frumoși și eleganți.
-
Era odată o vulpe tare vicleană, ca toate vulpile. Umblase toată noaptea înfometată, fără să găsească nimic de mâncare. Dimineața, s-a așezat sub o tufă, obosită și cu burta goală.
– Ce să fac eu acum? Mă roade foamea! spuse ea, oftând.
Deodată, simți un miros de pește. Ridică repede capul și ce să vadă? Un car plin cu pește se apropia pe drum, tras de doi boi.
– Aha! Iaca și prada mea, se bucură vulpea. Stai să vezi ce păcăleală le trag eu!
Se tăvăli în mijlocul drumului și se făcu că e moartă. Țăranul care mâna carul o zări și zise:
– Bre! Da' cum de-a murit vulpea taman aici? Ce cațaveică frumoasă o să-i fac nevestii mele!
O apucă de ceafă și o aruncă în car, peste grămada de pește.
– Hăis! Cea! Hai, boii mei! strigă el, și porni din nou.
-
Într-o zi de vară călduroasă, o vulpe roșcată, subțire și tare flămândă mergea alene prin pădure.
– Uf, ce foame mi-e! Aș mânca și o coajă de pâine! zise vulpea, plimbându-se cu burta lipită de șira spinării.
Cum mergea ea așa, ce să vezi? Vazu Un gard, iar dincolo de el… o vie! Și în vie, o boltă cu cei mai mari și mai dulci struguri pe care îi văzuse vreodată.
-
A fost odată un bunic care a plantat o ridiche în grădinița lui.
– Hai să vedem ce-o să iasă! a zis moșul vesel.
Zilele au trecut, și ridichea a crescut, și-a tot crescut… pân’ a ajuns mai mare decât capul unui om!
Într-o dimineață, moșul s-a uitat la ea cu ochii mari:
– Ei, asta da ridiche! Cred că a venit vremea s-o scot din pământ.
A apucat ridichea de frunze și… trage și trage…
-
Obstacolul din drum
A fost odată un rege înțelept care voia să-și învețe supușii o lecție importantă. Așa că, într-o dimineață, le spuse soldaților:
– Luați bolovanul acela uriaș și puneți-l în mijlocul drumului cel mare! Apoi, lăsați-l acolo și să nu spuneți nimănui!
După ce piatra a fost așezată, regele se ascunse într-un tufiș din apropiere, cu o pelerină pe el, ca să nu fie recunoscut.
– Să vedem, cine va avea grijă să curețe drumul? murmură el.
-
În vremuri de demult, corbii și bufnițele erau într-o ceartă continuă. Corbii urau bufnițele pentru că ziua erau neajutorate, iar noaptea se temeau de ele. Bufnițele, la rândul lor, se fereau de corbi, pentru că ziua erau atacate și hăituite.
-
Într-un sat îndepărtat trăiau un moș și o babă, oameni bătrâni, dar încă în putere. Munceau din greu, dar erau zgârciți și nu ajutau pe nimeni. Deși strânseseră ceva bani, nu se bucurau de ei, ci trăiau mereu cu frica să nu piardă ce aveau.
-
A fost odată, într-o pădure îndepărtată, patru animale care trăiau în mare dușmănie: un elefant, o maimuță, un iepure și o coțofană. De fiecare dată când se întâlneau, începea cearta. Se tachinau, se certau și uneori chiar se luau la bătaie.
Dar într-o zi, obosind de atâta ceartă, au hotărât să își încheie dușmănia și să trăiască în pace.
- Laat meer zien
