Afleveringen
-
Poate fi un oraș mare precum Bucureștiul locul ideal pentru pasionații de fotografie de natură? Cu siguranță DA!
Capitala oferă nenumărate locuri în care viața sălbatică se intersectează cu urbanul, iar obiectivul foto ne poate introduce într-o lume spectaculoasă, aflată la câțiva pași distanță de noi.
Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană a făcut o plimbare prin așa numita ”Deltă a Dâmboviței” alături de Florentina Tîlvîc, fotograf FORONA.
Dialogul care a fost înregistrat la final de vară face parte din podcastul Dialog pentru Natură, și poate fi găsit în întregime pe canalul de YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană.
Iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Asociația ”Bucureștii verzi și noi” ne explică în această săptămână la ce trebuie să fim atenți când cumpărăm arbori sau arbuști.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
-
Proiectul Rewilding Argentina este o inițiativă ambițioasă care vizează restaurarea ecosistemelor naturale degradate din Argentina prin reintroducerea speciilor native dispărute sau amenințate.
Fondat pe principiile conservării biodiversității, acest program lucrează pentru a recrea echilibrul ecologic, integrând specii emblematice precum jaguarul, furnicarul uriaș, tapirul și lupul de pampas.
Rewilding Argentina are scopul de a reîntări lanțurile trofice naturale și de a stimula regenerarea ecosistemelor, creând habitate sănătoase care să sprijine atât fauna, cât și comunitățile umane locale. Proiectul colaborează cu diverse organizații, guverne și comunități pentru a asigura succesul pe termen lung al acestor inițiative ecologice.
Dincolo de restaurarea ecologică, proiectul are un impact pozitiv asupra economiilor locale prin promovarea ecoturismului și crearea de locuri de muncă sustenabile.
Rewilding Argentina își propune să educe și să inspire comunitățile să devină gardieni ai naturii, evidențiind legătura dintre sănătatea ecosistemelor și bunăstarea umană.
Regiunile în care se implementează acest program, cum ar fi Parcul Național Iberá sau zona Patagoniei, devin exemple remarcabile de cum pot fi transformate peisajele naturale, în beneficiul întregii planete.
Victoria Donos (Conservation Carpathia) a vizitat Argentina pentru a vedea aceste transformări la fața locului și a povestit la Radio România Cultural experiențele pe care le-a trăit în America de Sud.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural prezentat de Dan Vasiliu
-
Zijn er afleveringen die ontbreken?
-
Domeniul protejării naturii este unul foarte vast, cu probleme și soluții care se întrepătrund.
Ecoductele sunt structuri care permit animalelor să traverseze bariere realizate de oameni, cum ar fi autostrăzile. Ecoductele pot fi pasaje subterane sau supraterane, tuneluri ori viaducte și, în general, sunt construite pentru animale mari sau animale care se deplasează în turme.
Despre această soluție pentru protejarea vieții sălbatice a stat de vorbă Adrian Dohotaru, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu Laszlo Rakosy, profesor și cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Conversația face parte din podcastul Dialog pentru natură, care poate fi găsit și pe canalul YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
-
- Plantele străine invazive devin o problemă tot mai mare pentru mediu și pentru oameni, atrage atenția Fundația Conservation Carpathia, precizând că aproximativ 400 de specii au fost identificate pe teritoriul României, opt dintre acestea fiind răspândite și în sud-estul Munților Făgăraș.
Intensificarea și globalizarea activităților umane și turismului, alături de schimbările climatice, favorizează pătrunderea și dezvoltarea acestor specii în noi teritorii, creând dezechilibre ecologice semnificative, despre care am stat de vorbă cu biologul Ovidiu Pop de la Fundația Conservation Carpathia.
- Zeci de mii de albine îşi găsesc adăpost în gurile de ventilaţie ale blocurilor sau în podurile caselor vechi. Operatorii de la 112 primesc în fiecare săptămână cereri de ajutor de la cei care vor să scape de insecte. Şi pentru ele, şi pentru cei speriaţi, s-a înfiinţat Patrula Apicolă, un grup de apicultori care protejează şi oamenii, şi albinele.
- În această săptămână s-au împlinit o mie de zile de la invazia Rusiei în Ucraina.
Bilanțul este catastrofal. Potrivit ONU, forțele ruse au ucis peste 11 000 de civili ucraineni, inclusiv peste 600 de copii, și continuă să se angajeze în crime de război șocante, inclusiv torturarea civililor și a prizonierilor de război. Bombele rusești au distrus școli, spitale și locuri prețioase ale istoriei, culturii și memoriei ucrainene.
De asemenea, războiul din Ucraina continuă să aibă un efect devastator și asupra mediului înconjurător.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
-
Este în plină desfășurare cea de-a 29-a ediție a COP, conferința organizată sub egida ONU, care strânge la un loc reprezentanții statelor, ai mediului științific și ai mediului de afaceri, pentru a încerca identificarea unor soluții comune pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, pentru că de evitare se pare că nu mai poate fi vorba. Dar este COP-ul o conferință pentru climă sau s-a transformat într-o conferință a petrolului? Și cât de mult schimbă datele problemei faptul că Donald Trump va fi din nou președintele Americii, el retrăgând Statele Unite din Acordul de la Paris în mandatul precedent?
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
-
- Sistemul românesc de guvernanță în domeniul climei are mai multe deficiențe. În primul rând, România este unul dintre statele membre care nu a adoptat încă o lege-cadru privind clima care ar stabili un cadru cuprinzător de atenuare și adaptare, cu cerința de a înființa un organism consultativ științific independent, scrie cercetătoarea Ana Maria Niculicea de la Energy Policy Group într-un articol pe infoclima.ro.
În al doilea rând, asumarea la nivel național a obiectivelor și măsurilor privind clima este slabă. Lipsa unor eforturi proactive din partea guvernului pentru a formula politici climatice adaptate contextului național înseamnă că România se bazează în principal pe transpunerea legislației UE pentru a atenua schimbările climatice și a se adapta la acestea.
Ana Maria Niculicea explică în ce fel s-ar schimba lucrurile dacă s-ar crea un organism consultativ științific independent
- Calitatea vieții din orașe depinde în foarte mare măsură și de biodiversitatea urbană. Prezența vieții sălbatice în oraș poate semnala zonele în care mediul înconjurător este mai curat și favorizează crearea de habitate.
De asemenea, speciile acvatice oferă indicii clare legate de calitatea apelor urbane.
Despre legătura din peștii apelor urbane și calitatea mediului a aflat mai multe Victor Marin de la ihtiologul Adrian Ionașcu.
Victor este realizatorul podcastului Dialog pentru Natură, realizat de Rețeaua pentru Natură Urbană, despre a cărei activitate puteți afla mai multe, dacă le urmăriți paginile de Facebook, Instagram și YouTube.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
-
Zilele următoare se pot dovedi extrem de importante pentru viitorul planetei. Alegerile din Statele Unite pot stabili direcția în care o vor lua eforturile pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, iar la Radio România Cultural discutăm cu profesorul doctor Gabriel Bădescu, directorul Centrului pentru Studiu Democrației și Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai, despre duelul Harris - Trump din perspectiva mediului înconjurător.
- Despre importanța votului și a politicienilor pe care îi alegem aflăm perspectiva scriitorului american Lee McIntyre, autor al volumului ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărut în România la editura Humanitas.
- Proiectul “Bucureștii Verzi și Noi” este o inițiativă comunitară prin care grupul Spații Verzi Sănătoase dorește să implice comunitatea din cartierul Bucureștii Noi pentru a amenaja și gestiona în regim propriu câteva spații verzi din jurul blocurilor din zonă, ce însumează 800 mp.
Comunitatea are în jur de 30 oameni, care își propun să schimbe fața spațiilor verzi din cartier, curățate constant de frunze și tunse la ras. Prin urmare, aceste spații sunt sărace în biodiversitate.
Prin acest proiect pilot, grupul Spații Verzi Sănătoase vrea să dea un exemplu de bună practică autorităților și altor comunități din București, și să arate ca un spațiu verde poate fi gestionat sănătos cu resurse reduse și, foarte important, cu implicarea comunității. -
- Ați bea apă direct dintr-un râu? Tind să cred că răspunsul este nu și pe bună dreptate. Dacă străbunicii sau chiar în unele cazuri bunicii noștri au avut poate această experiență, în ziua de astăzi să bei apă direct din râu reprezintă un risc foarte mare de îmbolnăvire, în principal din cauza poluării provenite din activitățile industriale și agricole, dar într-o bună măsură și din cauza noastră și a modului în care alegem să ignorăm natura și râurile care o traversează.
În minutele următoare vom vorbi despre un proiect care și-a propus să aducă oamenii mai aproape de apa care îi înconjoară și de care depind până la urmă, și de ce nu, să o readucă la un moment dat la o stare potabilă.
Invitat acestei ediții este Li An Phoa, activist de mediu din Țările de Jos și inițiatoarea proiectului Drinkable Rivers.
- Tot astăzi, Dr. Håkan Tropp, expert în politici privind resursele naturale și apa, ne vorbește despre presiunea la care sunt supuse resursele de apă.
- La final, vom intra în culisele lobby-ului pe care îl fac companiile producătoare de combustibili pentru a împiedica lupta contra schimbărilor climatice, prin intermediul audiobook-ului ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, de Lee McIntyre, apărut în România la Editura Humanitas.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
-
- Potrivit unei noi evaluări științifice, populațiile globale de animale sălbatice au scăzut în medie cu 73% în 50 de ani, în timp ce oamenii continuă să împingă ecosistemele în pragul colapsului.
America Latină și Caraibele au înregistrat cele mai abrupte scăderi medii ale populațiilor de animale sălbatice, 95%, conform raportului bienal Planeta vie al WWF și al Societății zoologice din Londra (ZSL).
În Africa procentul este de 76%, iar în Asia și Pacific, 60%. Europa și America de Nord au înregistrat scăderi comparativ mai mici, de 35, respectiv, 39 % din 1970 încoace. Și asta nu pentru că există neapărat o grijă mai mare pentru fauna sălbatică pe cele două continente.
Oamenii de știință au declarat că acest lucru se explică prin declinul mult mai mare al populațiilor de animale sălbatice din Europa și America de Nord înainte de 1970, declin care se repetă acum în alte părți ale lumii. Ei au avertizat că pierderea s-ar putea accelera în anii următori, pe măsură ce încălzirea globală se accelerează, declanșată de punctele critice din pădurea amazoniană, din Arctica și din ecosistemele marine, care ar putea avea consecințe catastrofale pentru natură și societatea umană.
Ca un punct de referință, precedentul raport WWF din 2022, arăta că rata de scădere a acestor populații era de 69%, deci o amplificare de 4 procente în doar doi ani.
Despre raportul Planeta Vie și despre situația biodiversității din România, am stat de vorbă cu Orieta Hulea, director WWF România.
- ”The Two Mile Time Machine”, de Richard B Alley, este volumul recomandat în această săptămână de Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei.
- În episoadele precedente, am prezentat fragmente din cartea scriitorului american Lee McIntyre - ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărută în România la editura Humanitas, în care acesta explica strategiile pe care le folosesc cei care neagă dovezile oferite de știință, dar și motivele care stau în spatele acestui comportament.
În această săptămână aflăm câteva lucruri esențiale pe care trebuie să ni le reamintim înainte de întâlnirea cu un negaționist al științei.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
-
În contextul schimbărilor climatice accelerate, vara anului 2024 a adus o nouă serie de recorduri alarmante la nivel global și regional, subliniind impactul semnificativ pe care încălzirea globală îl are asupra mediului și societății. Dar cum au evoluat temperaturile, stresul termic și fenomenele meteorologice extreme din România? Un nou raport privind starea climei din țara noastră tocmai ce a fost lansat și analizează situația cu care ne confruntăm în prezent, dar și riscurile care ar putea apărea în viitor.
Natura și forțele ei dezlănțuite pot fi un pericol pentru oameni, dar la fel de adevărat e că natura ne poate oferi și multe soluții. În cadrul podcastului Dialog pentru natură, realizat de Rețeaua pentru natură urbană, Adrian Dohotaru a stat de vorbă cu Tibor Hartel, ecolog la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca. Podcastul poate fi ascultat în întregime pe YouTube.
Uraganul Milton a lovit cu toată puterea statul american Florida în această săptămână. Autoritățile au avertizat locuitorii că este un fenomen meteo extrem care apare o dată la un secol, iar în unele zone evacuările au fost obligatorii, pentru a se evita pierderile de vieți omenești. Politicieni și influenceri de dreapta au răspândit, însă online teorii ale conspirației care sugerează că uraganul Milton ar fi fost creat de forțe nefaste, cu scopul final de a-i împiedica pe republicani să voteze în alegerile prezidențiale.
Este un exemplu clasic de dezinformare, care dacă aterizează pe un teren fertil poate alimenta teorii ale conspirațiilor. Și e un bun moment să aflăm dacă putem schimba opinia cuiva care neagă evidența științifică?
În cartea sa ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărută în România la editura Humanitas, scriitorul Lee McIntyre abordează această temă.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
-
A fost sau nu a fost? Aceasta a fost întrebarea săptămânii, legată, bineînțeles, de ciclonul Ashley. Mesajele transmise de autorități referitoare la sosirea acestui ciclon au generat ceva spaime în rândul populației. Doar că Ashley nu a existat. Meteorologii spun că s-a creat o confuzie, că ciclonul despre care s-a vorbit era unul extratropical, adică nu avea o forță care să merite să i se acorde un nume.
Dar chiar și cu această forță redusă, au mai spus ei, existau riscuri asociate și de aceea au fost emise mai multe avertizări. În multe zone s-a dovedit a fi, însă, doar o ploaie torențială, fapt ce a generat un val de ironii pe rețelele de socializare.
Cum s-a ajuns în această situație și cât de mare este riscul ca oamenii să-și piardă încrederea în avertismentele legate de fenomenele meteo extreme, explică climatologul Roxana Bojariu, de la Administrația Națională de Meteorologie.
Acesta este un exemplu tipic de eroare de comunicare de care pot profita cei care neagă existența schimbărilor climatice. În volumul ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărut în România la editura Humanitas, scriitorul american Lee McIntyre explică motivația și psihologia din spatele negării evidenței, un fragment care poate fi ascultat în acest episod.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
-
1. România este una dintre țările codașe la capitolul spații verzi în orașe. Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați pe cap de locuitor de spațiu verde, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor.
Bucureștiul, spre exemplu, are sub 10. Parcurile se taie și se incendiază pentru a face loc tiribombelor sau proiectelor imobiliare. Grădinile blocurilor sunt acoperite cu pavele.
Și, bineînțeles, efectele se fac resimțite din plin. Mai mult beton și mai puțin copaci, înseamnă temperaturi mai mari. Asfaltarea reduce capacitatea solului de a absorbi apa în cazul unor ploi torențiale, iar străzile orașelor se transformă în canale venețiene.
Despre importanța infrastructurii verzi din orașe aflăm mai multe de la Vladimir Boc, inginer peisagist, doctor în Horticultură, preocupat de evaluarea, planificarea, proiectarea și managementul infrastructurii verzi urbane.
2. Cercetătorul Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, ne face o recomandare de carte, iar din volumul lui Lee McIntyre, ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”, apărut la editura Humanitas, vom afla alte trei caracteristici comune ale celor care aleg să nege dovezile evidente pe care ni le furnizează știința.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
-
1. Furtuna Boris a lovit în plin centrul și estul Europei, provocând inundații de proporții, care au dus la pierderi de vieți omenești și pagube materiale uriașe. Într-o perioadă în care frecvența unor astfel de fenomene meteo extreme este în creștere, întrebare este ce se poate face pentru a putea preveni astfel de evenimente sau dacă nu pot fi împiedicate cu totul, cum putem fi mai pregătiți pentru a le face față.
2. Pe modelul Parcului Natural Văcărești din Capitală, Rețeaua pentru Natură Urbană vrea să protejeze și alte arii naturale din orașele României. Până acum, au identificat 18 astfel de arii naturale în București, Arad, Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Piatra-Neamț, Satu Mare și Timișoara. În acest episod, Victor Marin vă invită la o plimbare prin lunca Mureșului, alături de Ovidiu Pârv, membru al Asociației Excelsior.
Victor Marin este autorul podcastului Dialog pentru Natură, pe care îl puteți găsi integral pe YouTube.
3. ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”. Din cartea jurnalistului Lee McIntyre, apărută la editura Humanitas, aflăm care sunt caracteristicile comune ale celor care neagă știința.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
-
Am trăit cea mai fierbinte vară de când există măsurători meteo, dar la fel de bine ar putea fi cea mai răcoroasă din următoarele decenii. Temperaturile mari au venit la pachet cu o altă problemă: seceta. Unele râuri și lacuri au început să sece și au fost impuse restricții în multe regiuni de pe glob, inclusiv în România. Lipsa apei are un impact semnificativ asupra prețului alimentelor, poate crea probleme de sănătate, la fel cum poate genera tensiuni sociale. Despre toate aceste aspecte am stat de vorbă cu Monica Ioniță Scholz, cercetător științific gradul 1 la Institutul pentru cercetări marine și polare, Bremerhaven, Germania. ”Cum să discuți cu un negaționist al științei”. Din cartea jurnalistului Lee McIntyre, apărută la editura Humanitas, aflăm care sunt cele mai bune strategii pentru a combate dezinformarea legată de schimbările climatice. Cercetătorul Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, ne face o recomandare de lectură care să ne ajute să înțelegem mai bine fenomenul schimbărilor climatice și cum ne putem adapta.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
-
În ediția din această săptămână:
Cea mai recentă analiză realizată de Bankwatch România cu sprijinul Energy Policy Group, arată că pompele de căldură pot fi o soluție alternativă la extinderea rețelelor de gaze și hidrogen. Pompele de căldură pot fi de trei ori mai eficiente decât centralele pe gaz, iar consumatorii pot economisi sume considerabile dacă sunt conectați și la un sistem fotovoltaic. Mai mult, ele pot fi, cu anumite condiții, o soluție pentru persoanele aflate în sărăcie energetică. Un interviu cu Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei privind gazele fosile din cadrul Bankwatch România.
Odată cu tranziția energetică spre un sistem energetic bazat pe energia din surse regenerabile și pe reducerea surselor fosile, piața de energie va trebuie să devină mai flexibilă și să răspundă mult mai repede și mai eficient schimbărilor în structura de producție. E nevoie de comunități energetice bazate pe principii democratice, în care fiecare membru al comunității să poată participa la luarea deciziilor, în mod echitabil. O astfel de comunitate se dorește a fi Cooperativa de energie, o platformă care încearcă să aducă la un loc cât mai mulți oameni care sunt dornici să se implice în producția de energie verde sau doar să o consume într-un mod în care să beneficieze și planeta, dar și ei din punct de vedere financiar. Un interviu cu Bogdan Stroe, președintele consiliului de adminstrație al Cooperativei de Energie.Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.
-
În ediția din această săptămână:
Trăim într-o lume aflată într-o goană continuă dupã resurse. Politicile globale se învârt în jurul petrolului, al gazelor naturale sau al mineralelor rare, iar la nivel personal suntem fascinați de strălucirea aurului și a diamantelor, pe care le considerăm obiecte de preț. În schimb, una dintre cele mai prețioase resurse ale acestei planete este risipitã cu nonșalanță. Fără petrol, gaze sau aur viașa ar fi în continuare posibilă pe pământ, dar făra apã, căci despre ea este vorba, nu. O poluäm și o lăsam să se iroseascã prin modul în care o folosim zilnic. Avem impresia că este inepuizabilă și ne comportăm ca atare, rămânând impasibili în fața unei risipe care deja afectează numeroase regiuni ale planetei. Un nou raport lansat de Banca Mondială arată că România este vulnerabilă la riscurile asociate schimbărilor climatice, îndeosebi la inundații. Raportul arată că deficitul de apă este deja o sursă de îngrijorare în țară și se va agrava, având un impact direct asupra producției de energie, a agriculturii și a consumatorilor. Despre aceste lucruri am stat de vorbă cu Chris-Philip Fischer, specialist al Băncii Mondiale în gestionarea resurselor de apă. Unu din trei copii – sau 739 de milioane în lume – trăiesc deja în zone expuse la penurie mare sau foarte mare de apă, schimbările climatice amenințând să înrăutățească situația, arată un nou raport UNICEF, pe care l-am analizat împreună cu Despina Andrei, manager de comunicare în cadrul UNICEF.Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.
-
În ediția din această săptămână:
Pentru combaterea efectelor eroziunii costiere se investesc sume considerabile la nivel mondial. Se construiesc protecții de țărm, se alimentează și se lărgesc plajele, totul pentru a ne recâștiga zonele de coastă. Cum putem fi permanent informați, astfel încât să luăm deciziile corecte în timp util? Nu există o soluție universal valabilă, dar imaginile satelitare reprezintă un instrument util și ne oferă un avantaj în activitățile de monitorizare, scrie cercetătorul Sorin Constantin pe platforma infoclima.ro și explică la Green365. WWF România a lansat campania To bee or not to bee, care atrage atenția asupra decimării cu repeziciune a populațiilor de insecte polenizatoare, în special a albinelor. Invitat - Marian Ignat, campaigner WWF.Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.
-
În ediția din această săptămână:
O investigație The Guardian a descoperit că 98% dintre europeni respiră un aer poluat extrem de nociv, asociat cu 400.000 de decese pe an. Aproape toți locuitorii din șapte țări din Europa de Est - Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia Ungaria și România - au un nivel dublu al concentrațiilor față de recomandările OMS. Dar, noua Directivă privind Calitatea Aerului în UE oferă noi drepturi cetățenilor. România are la dispoziție doi ani ca să implementeze această directivă care prevede și faptul că cei care au dezvoltat o boală din cauza calității scăzute a aerului ar putea să dea în judecată statul și să ceară despăgubiri. Invitată Oana Neneciu, director executiv Ecopolis, organizație care a implementat sistemul Aerlive, de monitorizare a calității aerului în câteva orașe din România Societatea Ornitologică Română a dat startul înscrierilor pentru cea de-a opta ediție a programului de educație pentru natură: Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura. Din 18 septembrie până pe 20 octombrie, profesorii pot înscrie școlile și grădinițele în programul SOR, care își propune să inspire generațiile viitoare, astfel încât să trateze natura mai bine decât o facem noi astăzi. Mai multe detalii aflăm de la Andreea Oprea, responsabil comunicare în cadrul Societății Ornitologice Române.Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.
-
În ediția din această săptămână:
Autoritățile locale din județul Hunedoara au ignorat o decizie definitivă a instanțelor judecătorești și au readus pe ordinea de zi proiectul de autorizare a unei microhidrocentrale, care riscă să distrugă o bună parte din ecosistemul local. Despre impactul acestei decizii am stat de vorbă cu Ioana Ciută, președinte Bankwatch România. La mijloc de septembrie, zeci de mii de oameni din întreaga lume au ieșit în stradă pentru a cere o eliminare rapidă și echitabilă a combustibililor fosili (cărbunele, petrolul și gazele) – cea mai mare cauză a schimbărilor climatice. Un astfel de protest a avut loc și la București, însă cu un număr mult mai restrâns de participanți. Cu câțiva dintre ei am stat de vorbă la Radio România Cultural.Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.
-
În ediția din această săptămână:
România este în proces de elaborare a Strategiei hidrogenului în contextul schimbărilor climatice și al decarbonizării economiei. Hidrogenul este văzut ca o soluție pentru atingerea neutralității climatice și ca un înlocuitor al combustibililor fosili, însă aplicațiile lui în mod economic sunt momentan limitate, arată o analiză publicată de WWF România și Bankwatch România - Interviu cu Mihai Constantin, Climate&Energy Manager WWF România Poate fi hidrogenul soluția pentru decarbonizarea industriei aviatice? Activiștii de mediu insistă că da, companiile aeriene susțin că hidrogenul ar putea reprezenta o alternativă viabilă abia peste câteva decenii. Cum ar arăta un sistem energetic eficient și decarbonizat pentru România anului 2050? Este titlul unui nou articol publicat pe platforma InfoClima.ro de către Andrei David Korberg, deținătorul unei diplome de doctorat la Universitatea Aalborg din Danemarca și absolvent al masterului Orașe Sustenabile din cadrul aceleiași universități.Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.
- Laat meer zien
