Afleveringen
-
La alegerile prezidențiale de duminică Maia Sandu a câștigat cel de-al doilea mandat, după o campanie cu suspans și cu acuzații că Rusia ar corupe alegerile. Deși a câștigat votul în țară, Alexandr Stoianoglo a fost devansat, cu aproape 11 la sută din sufragii, de președinta în exercițiu, datorită votului din diaspora. Despre cum va influența noul mandat prezidențial al Maiei Sandu justiția și remanierile guvernamentale așteptate, strategiile politice ale guvernării și ale taberei din opoziție, dar și despre relațiile R. Moldova cu Rusia și partenerii occidentali, în noul context, discutăm în acest episod „Pe agendă” cu analistul politic Ion Tăbârță.
-
R. Moldova se îndreaptă spre cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, marcat de acuzații de corupere a alegătorilor cu bani veniți din Federația Rusă. Și în Georgia opoziția pro-europeană vede urzeala Moscovei în victoria pretinsă la alegerile parlamentare de către partidul guvernării „Visul Georgian”.
Despre motivele ce pot știrbi din legitimitatea acestor scrutine, încărcătura lor geopolitică, dar și lecțiile care pot fi învățate din ultimele evoluții discutăm cu constituționalistul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, fost ministru al Justiției, și Luka Pertaia, jurnalist politic de la serviciul georgian al Europei Libere, în noul episod
„Pe agendă”. -
Zijn er afleveringen die ontbreken?
-
Cum poate fi explicat votul „pro-UE” pe „muchie de cuțit” la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană și de ce rezultatele nu au corespuns celor reflectate în cele mai multe sondaje premergătoare plebiscitului?, explică în podcastul video „Pe Agendă” expertul în politici publice și doctorul în sociologie, Vadim Pistrinciuc. De asemenea, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale în care se vor duela Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, Pistrinciuc estimează care ar putea fi tacticile electorale ale celor doi politicieni, dar și cine și de ce ar fi „favoritul” cursei prezidențiale.
-
Prevederile legii și spiritul acesteia sunt clare: Biserica este separată de stat, clerul nu trebuie să se implice în procesele politice, electorale. Cum și de ce, totuși, o parte a preoțimii, cel puțin, găsește de cuviință să se regăsească în concertul politic de acum și la ce narațiuni – uneori de-a dreptul politicianiste – recurge pentru a influența mințile și inimile enoriașilor înainte ca aceștia să ajungă sau, poate, să nu ajungă în fața unei urne de vot? Discutăm în podcastul „Pe Agendă” cu istoricul și analistul politic Armand Goșu (București) și cu Victor Gotișan, cercetător mass-media, licențiat în teologie.
-
În noul episod „Pe agendă” analizăm de ce se tulbură lumea cu narațiunea că, în Uniunea Europeană, moldovenii vor fi obligați să-și vândă pământul străinilor.
Pe experiența altor state, devenite deja membre ale UE, explicăm care sunt pârghiile pe care le are R. Moldova în vederea negocierii unui moratoriu privind vânzarea terenurilor agricole cetățenilor altor țări sau a unor condiții restrictive în acest sens.
Lămurim lucrurile împreună cu istoricul și analistul politic Armand Goșu și Andrei Curăraru, expert în politici publice de la Comunitatea WatchDog. -
În acest episod „Pe Agendă” este analizată narațiunea presupusei militarizări a R. Moldova, promovată în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de unii politicieni din R. Moldova, dar și din afara ei. Invitații ediției: analistul politic Armand Goșu și președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă, vorbesc despre diferențele dintre modernizarea armatei R. Moldova și așa-zisa militarizare a ei, dar și despre exploatarea fricii că R. Moldova ar putea fi atrasă într-un război. Ce scopuri vrea să atingă această narațiune electorală? Cărui public îi este destinată?, sunt doar câteva întrebări la care găsiți răspunsul în această ediție „Pe Agendă”.
-
Va ceda R. Moldova din puterea sa decizională pe calea integrării europene? Este Uniunea Euroasiatică o alternativă viabilă Uniunii Europene? Care este „încărcătura” și ce se ascunde în spatele narativelor actorilor politici moldoveni despre comunitatea LGBTQ? În noul episod al podcastului „Pe agendă” răspundem la aceste întrebări și disecăm aceste narațiuni împreună cu analistul politic și istoricul Armand Goșu, de la București, și directorul executiv al Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.
-
R. Moldova intră pe 20 septembrie în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, iar pe 20 octombrie moldovenii sunt așteptați la secțiile de vot ca să-și aleagă viitorul șef de stat. Dar cum ar trebui să fie un președinte în actuala situație geopolitică și de securitate? Ce proiecte de țară ar trebui să își asume un lider moldovean și cum ar trebui „să se înțeleagă” cu vecinii? Despre acestea și altele vorbim în podcastul „Pe Agendă” cu profesorul de științe politice de la Universitatea din București, politologul Cristian Preda.
-
Venit la Chișinău să lanseze un ghid civic pentru alegătorii români: „Ce vrem de la președintele țării?”, profesorul de științe politice la Universitatea din București, Cristian Preda, descrie în podcastul video „Pe Agendă” profilul de președinte corespunzător cerințelor naționale și europene actuale. Profesorul Preda încurajează neutralitatea R. Moldova, chiar în contextul aderării la UE și explică cum ar trebui să fie un lider politic în vreme de război și instabilitate.
-
Precum alte țări din regiune, R. Moldova se confruntă cu o criză demografică, manifestată prin valuri de emigrare, scădere a natalității și îmbătrânire a populației. Cum poate fi transformată însă această criză într-o oportunitate? Ce politici demografice ar trebui să existe într-o țară ca R. Moldova? Și cum poate fi potențialul uman existent valorificat astfel încât „să dezvolte țara”? Sunt câteva dintre întrebările la care răspunde în cel mai recent podcast „Pe Agendă” reprezentanta Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova, Karina Nersesyan.
-
Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN), condus de primarul Ion Ceban, și partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiuni considerate rivale, au votat împreună, cu o întârziere de șapte luni, bugetul Chișinăului. Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău (CMC), a criticat în podcastul „Pe Agendă” bugetul și prevederi din el, dar spune că aleșii locali au aprobat alegând „răul cel mic” și reieșind „din necesitățile cetățenilor”. Cine a câștigat și cine a pierdut în urma acestui vot? Cine și ce a cedat? Este posibilă o alianță între MAN și PAS în viitor? Sunt întrebări la care găsim răspunsul în podcastul „Pe Agendă” cu Cristina Popușoi.
-
De ce vor deputații partidului de guvernare să relaxeze regulile pentru publicitatea la jocurile de noroc, după ce tot ei au cerut excluderea definitivă a reclamelor pentru acestea? A pus guvernarea pe stop privatizările companiilor de stat înainte de campania electorală? Sunt câteva din întrebările la care a răspuns în podcastul „Pe Agendă” deputatul PAS, Radu Marian.
-
Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, vorbește în cel mai recent episod al podcastului „Pe Agendă” despre miza organizării în aceeași zi a alegerilor prezidențiale și a referendumului pentru aderarea la UE. De asemenea, el spune cum tratează autoritatea electorală eventualele ingerințe în alegeri ale Federației Ruse, așa cum și-au exprimat temerea autoritățile și unii politicieni moldoveni.
-
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, vorbește în podcastul video „Pe Agendă” despre intenția de a produce energie electrică pentru Ucraina pe teritoriul R. Moldova, folosind gaze ucrainene. El mai explică la ce etapă este construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău, menită să interconecteze electric R. Moldova cu România, precum și ce ar urma să se întâmple cu aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene, după ce Ucraina nu va mai transporta prin țevile de pe teritoriul său gaze naturale din Federația Rusă. Ministrul se referă și la perspectivele Republicii Moldova de a folosi energia verde și afirmă că țara va putea produce „30% de energie electrică din sursele regenerabile către anul 2030”.
-
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, vorbește în cel mai recent podcast „Pe Agendă” despre „campania agresivă de promovare” a profesiei de pedagog, despre rezultatele „mascate” la examenele de clasa a noua și regulile mai dure care vor fi impuse de anul viitor pentru aceste teste. El promite că materia comasată „științe” nu va deveni obligatorie la „nici o etapă” și spune cu cine se consultă atunci când face reforme în domeniul educațional. În opinia lui Perciun, în R. Moldova există școli mai bune „ca o școală medie din Paris”.
-
Președintele Comisiei de vetting a procurorilor, Christopher Lehmann, în trecut procuror federal în SUA, vorbește în cel mai recent podcast „Pe Agendă” de la Europa Liberă despre felul în care vor fi audiați procurorii anticorupție, de ce procesul va porni mai târziu, la începutul lunii august. De asemenea, Lehmann vorbește despre cazul judecătoarea Tatiana Răducanu, care a demisionat din comisie a urmare a unor bănuieli de legături corupte cu Ilan Șor și Veaceslav Platon. Lehmann, care a lucrat în proiecte de justiție, în Ucraina și Rusia, face și o comparație între acele sisteme de justiție și cel din R. Moldova.
-
Procurorul general Ion Munteanu vorbește în cel mai recent podcast video „Pe Agendă” de la Europa Liberă despre evoluțiile din investigarea cazului fostului șef al Statului Major al Armatei Naționale, Igor Gorgan, bănuit de colaborare cu servicii secrete ale Rusiei. De asemenea, Munteanu explică de ce procurorii sunt reticenți față de procedura de vetting, dar se arată optimist că vor exista mai puține demisii decât se anticipa. În podcast, procurorul general explică cât mai poate recupera R. Moldova din frauda bancară și spune în ce mod procurorii investighează infracțiuni conectate cu războiul hibrid.
- Laat meer zien
