Afleveringen
-
Republica Moldova a intrat în stare de urgență din 16 decembrie, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, explică motivele acestei decizii în noul episod al podcastului „Pe Agendă” cu Cristina Popușoi. El vorbește despre pregătirea autorităților pentru o posibilă criză energetică în regiunea transnistreană, despre „ultimul cartuș energetic” al Federației Ruse, dar și despre acuzațiile privind blocarea proiectelor opoziției în Parlament.
-
Ce s-a întâmplat, de fapt, la alegerile prezidențiale din România și cum procesele politice de peste Prut pot influența cursul european al R. Moldova? Discutăm, la Bruxelles, cu politologul Cristian Pîrvulescu.
De asemenea, în acest episod „Pe agendă”, comentatorul politic Anatol Țăranu ne explică, la Chișinău, ce interese urmărește, de fapt, Rusia prin presupusa interferență în alegerile din România, dar și ce poate învăța R. Moldova din precedentul alegerilor românești. -
Zijn er afleveringen die ontbreken?
-
Încetarea livrărilor de gaze naturale rusești de către Gazprom către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025 ar produce „un colaps economic” și ar băga „în faliment” întreprinderile din regiune, spune în podcastul „Pe Agendă” ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan. Deși situația privind livrările de gaze către localitățile de pe malul stâng este incertă încă și e legată de expirarea unui acord de tranzit a gazelor dintre Rusia și Ucraina, Bălan crede că „Rusia nu este gata să sacrifice Transnistria” și că cel mai probabil va alege să reducă livrările gaze în regiune, astfel încât acestea să fie suficiente doar pentru „supraviețuirea” acesteia.
-
S-a lămurit România pe cine a votat drept învingător în primul tur al alegerilor prezidențiale? Cum pot fi explicate victoria neașteptată a independentului Călin Georgescu și scorul infim pe care l-a obținut printre cetățenii români din R. Moldova? Cum ar putea arăta viitorul Parlament al României? Și ce fel de relație post-electorală va exista între R. Moldova și România, în contextul avansului extremei drepte în alegerile românești? Discutăm cu analistul politic și istoricul Armand Goșu în noul episod al podcastului Europei Libere „Pe agendă”.
-
Cum poate fi transformată criza demografică într-o oportunitate? Ce politici sociale ar trebui să existe într-o țară ca R. Moldova? Și cum poate fi potențialul uman existent valorificat astfel încât „să dezvolte țara”? Despre principalele provocări social-demografice ale momentului din Republica Moldova, discutăm „Pe Agendă” cu reprezentanta Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova, Karina Nersesyan.
-
Trei reprezentanți ai diasporei R. Moldova din UE, Canada și SUA vorbesc în acest episod „Pe Agendă” despre dreptul diasporei de a participa la alegerile naționale. Ei susțin că dreptul de a vota este fundamental, iar conexiunile lor cu R. Moldova sunt puternice, combătând astfel declarațiile unor politicieni moldoveni pro-ruși care vor o discuție despre „restricționarea” votului extern. Invitații podcastului sunt Ala Mândâcanu (Canada), președinta asociației „Comunitatea Moldovenilor din Quebec”, Dorina Baltag (Țările de Jos), cercetătoare la Institutul pentru Diplomație și Afaceri Internaționale și Dumitru Sliusarenco (SUA), avocat și specialist în politici la Meta’s Oversight Board.
-
La alegerile prezidențiale de duminică Maia Sandu a câștigat cel de-al doilea mandat, după o campanie cu suspans și cu acuzații că Rusia ar corupe alegerile. Deși a câștigat votul în țară, Alexandr Stoianoglo a fost devansat, cu aproape 11 la sută din sufragii, de președinta în exercițiu, datorită votului din diaspora. Despre cum va influența noul mandat prezidențial al Maiei Sandu justiția și remanierile guvernamentale așteptate, strategiile politice ale guvernării și ale taberei din opoziție, dar și despre relațiile R. Moldova cu Rusia și partenerii occidentali, în noul context, discutăm în acest episod „Pe agendă” cu analistul politic Ion Tăbârță.
-
R. Moldova se îndreaptă spre cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, marcat de acuzații de corupere a alegătorilor cu bani veniți din Federația Rusă. Și în Georgia opoziția pro-europeană vede urzeala Moscovei în victoria pretinsă la alegerile parlamentare de către partidul guvernării „Visul Georgian”.
Despre motivele ce pot știrbi din legitimitatea acestor scrutine, încărcătura lor geopolitică, dar și lecțiile care pot fi învățate din ultimele evoluții discutăm cu constituționalistul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, fost ministru al Justiției, și Luka Pertaia, jurnalist politic de la serviciul georgian al Europei Libere, în noul episod
„Pe agendă”. -
Cum poate fi explicat votul „pro-UE” pe „muchie de cuțit” la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană și de ce rezultatele nu au corespuns celor reflectate în cele mai multe sondaje premergătoare plebiscitului?, explică în podcastul video „Pe Agendă” expertul în politici publice și doctorul în sociologie, Vadim Pistrinciuc. De asemenea, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale în care se vor duela Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, Pistrinciuc estimează care ar putea fi tacticile electorale ale celor doi politicieni, dar și cine și de ce ar fi „favoritul” cursei prezidențiale.
-
Prevederile legii și spiritul acesteia sunt clare: Biserica este separată de stat, clerul nu trebuie să se implice în procesele politice, electorale. Cum și de ce, totuși, o parte a preoțimii, cel puțin, găsește de cuviință să se regăsească în concertul politic de acum și la ce narațiuni – uneori de-a dreptul politicianiste – recurge pentru a influența mințile și inimile enoriașilor înainte ca aceștia să ajungă sau, poate, să nu ajungă în fața unei urne de vot? Discutăm în podcastul „Pe Agendă” cu istoricul și analistul politic Armand Goșu (București) și cu Victor Gotișan, cercetător mass-media, licențiat în teologie.
-
În noul episod „Pe agendă” analizăm de ce se tulbură lumea cu narațiunea că, în Uniunea Europeană, moldovenii vor fi obligați să-și vândă pământul străinilor.
Pe experiența altor state, devenite deja membre ale UE, explicăm care sunt pârghiile pe care le are R. Moldova în vederea negocierii unui moratoriu privind vânzarea terenurilor agricole cetățenilor altor țări sau a unor condiții restrictive în acest sens.
Lămurim lucrurile împreună cu istoricul și analistul politic Armand Goșu și Andrei Curăraru, expert în politici publice de la Comunitatea WatchDog. -
În acest episod „Pe Agendă” este analizată narațiunea presupusei militarizări a R. Moldova, promovată în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de unii politicieni din R. Moldova, dar și din afara ei. Invitații ediției: analistul politic Armand Goșu și președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă, vorbesc despre diferențele dintre modernizarea armatei R. Moldova și așa-zisa militarizare a ei, dar și despre exploatarea fricii că R. Moldova ar putea fi atrasă într-un război. Ce scopuri vrea să atingă această narațiune electorală? Cărui public îi este destinată?, sunt doar câteva întrebări la care găsiți răspunsul în această ediție „Pe Agendă”.
-
Va ceda R. Moldova din puterea sa decizională pe calea integrării europene? Este Uniunea Euroasiatică o alternativă viabilă Uniunii Europene? Care este „încărcătura” și ce se ascunde în spatele narativelor actorilor politici moldoveni despre comunitatea LGBTQ? În noul episod al podcastului „Pe agendă” răspundem la aceste întrebări și disecăm aceste narațiuni împreună cu analistul politic și istoricul Armand Goșu, de la București, și directorul executiv al Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.
-
R. Moldova intră pe 20 septembrie în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, iar pe 20 octombrie moldovenii sunt așteptați la secțiile de vot ca să-și aleagă viitorul șef de stat. Dar cum ar trebui să fie un președinte în actuala situație geopolitică și de securitate? Ce proiecte de țară ar trebui să își asume un lider moldovean și cum ar trebui „să se înțeleagă” cu vecinii? Despre acestea și altele vorbim în podcastul „Pe Agendă” cu profesorul de științe politice de la Universitatea din București, politologul Cristian Preda.
-
Venit la Chișinău să lanseze un ghid civic pentru alegătorii români: „Ce vrem de la președintele țării?”, profesorul de științe politice la Universitatea din București, Cristian Preda, descrie în podcastul video „Pe Agendă” profilul de președinte corespunzător cerințelor naționale și europene actuale. Profesorul Preda încurajează neutralitatea R. Moldova, chiar în contextul aderării la UE și explică cum ar trebui să fie un lider politic în vreme de război și instabilitate.
-
Precum alte țări din regiune, R. Moldova se confruntă cu o criză demografică, manifestată prin valuri de emigrare, scădere a natalității și îmbătrânire a populației. Cum poate fi transformată însă această criză într-o oportunitate? Ce politici demografice ar trebui să existe într-o țară ca R. Moldova? Și cum poate fi potențialul uman existent valorificat astfel încât „să dezvolte țara”? Sunt câteva dintre întrebările la care răspunde în cel mai recent podcast „Pe Agendă” reprezentanta Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova, Karina Nersesyan.
-
Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN), condus de primarul Ion Ceban, și partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiuni considerate rivale, au votat împreună, cu o întârziere de șapte luni, bugetul Chișinăului. Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău (CMC), a criticat în podcastul „Pe Agendă” bugetul și prevederi din el, dar spune că aleșii locali au aprobat alegând „răul cel mic” și reieșind „din necesitățile cetățenilor”. Cine a câștigat și cine a pierdut în urma acestui vot? Cine și ce a cedat? Este posibilă o alianță între MAN și PAS în viitor? Sunt întrebări la care găsim răspunsul în podcastul „Pe Agendă” cu Cristina Popușoi.
- Laat meer zien
